Romana English Francaise
Muzeul Judetean Buzau

Muzeul Judeţean Buzău

Istoric şi o scurtă descriere a colecţiilor

Muzeul Judeţean Buzău reprezintă cea mai prestigioasă instituţie cu profil muzeal din judeţul Buzău, cu rădăcini ce vin de la sfârşitul sec. XIX, graţie activităţii neobosite a lui Basil Iorgulescu, istoric, geograf, literat şi sociolog. După război, muzeul buzoian cunoaşte o importanţă dinamică organizatorică, culminând cu înfiinţarea la 1 februarie 1968 a Muzeului Judeţean Buzău.

În prezent colecţiile Muzeului Judeţean Buzău numără peste 57000 de obiecte de patrimoniu, reprezentând variate domenii: arheologie, istorie, numismatică, etnografie, artă etc.

Colecţia de arheologie este deosebit de variată şi bogată, reflectând viaţa oamenilor din preistorie şi până în evul mediu. Pe lângă obiectele uzuale, remarcabile sunt figurinele antropomorfe reprezentând femei, legate probabil de un cult al fecundităţii şi fertilităţii din epoca pietrei. Acestea au fost descoperite la Coţatcu, Sudiţi sau Aldeni, jud. Buzău.

Statuetă antropomorfă din os (epoca neolitică)



Statuetă zoomorfă (cultura Gumelniţa, epoca neolitică)


Tot din epoca pietrei provin piese arheologice care evidenţiază şi practicarea ritualurilor magico-religioase cum ar fi vase miniaturale, pintadere (ştanţe ornamentale) şi „altare" de cult.
Epoca bronzului pe teritoriul judeţului Buzău are în centru manifestările comunităţilor specifice culturii Monteoru (cca. 3000 – 1600 î.Hr.). Cele mai importante descoperiri aparţinând acestei perioade au fost făcute la Sărata Monteoru, Cârlomăneşti, Năeni şi Pietroasa Mică. Dintre artefactele descoperite amintim vasele de ofrandă, vase askoi, podoabe (brăţări, colane, inele de buclă) dar şi unelte şi arme de os-corn, piatră (cuţite curbe) şi bronz (topoare, vârf de lance).


Capac de pixidă descoperit la Sărata Monteoru (epoca bronzului)



Vas cizmuliţă descoperit la Cernăteşti (epoca bronzului)


Comunităţile epocii bronzului locuiau pe înălţimi dominante, cu o mare vizibilitate, creşteau animale domestice, practicau agricultura, vânătoarea şi alte meşteşuguri casnice.

Descoperirile aparţinând primei epoci a fierului sunt destul de puţine şi par a reflecta o slabă locuire în zona Buzăului. Majoritatea artefactelor descoperite provin din morminte izolate sau reprezintă arme şi piese de harnaşament, ceea ce ar pune în evidenţă prezenţa unor populaţii nomade.

Civilizaţia geto-dacă este reflectată în descoperirile de la Cârlomăneşti, Pietroasa Mică şi Târcov. La Cârlomăneşti se află în curs de cercetare o importantă dava, centru politic, economic, cultural-religios şi social al dacilor din secolele II-I î.Hr. În cursul săpăturilor arheologice au fost dezvelite şi cercetate numeroase clădiri şi anexe gospodăreşti (vetre, gropi). Materialul arheologic descoperit este extrem de bogat şi constă din: ceramică lucrată la mână sau la roată, unelte, ustensile, arme, podoabe, piese de harnaşament şi un tezaur de monede din argint. O importanţă deosebită, printre descoperirile de la Cârlomăneşti, o au fragmentele de statuete zoomorfe şi antropomorfe, ce apar în număr foarte mare (câteva sute).

Lupul dacic de la Cârlomăneşti (sec. I î.Hr.)



Piesele, modelate din lut, reprezintă lupi, mistreţi, cerbi, căprioare, pasări ş. a. în timp ce statuetele antropomorfe înfăţişează bărbaţi înarmaţi călare. Aceste statuete reprezentau se pare divinităţi sau atribute ale acestora, fiind expuse în edificii publice pentru a fi adorate. O altă descoperire interesantă o reprezintă un fragment de vas de provizii cu inscripţie în limba greacă, în care este menţionat un rege geto-dac.

O altă categorie de artefacte prezente în colecţiile Muzeului Judeţean Buzău prezintă aspecte din viaţa spirituală a geto-dacilor aşa cum se reflectă ea în descoperirile din incinta sacră de la Pietroasa Mică – Gruiu Dării, com. Pietroasele. Incinta este plasată pe un promontoriu impozant, înconjurat de trei laturi abrupte, fiind fortificată cu un impresionat zid de piatră. Acest tip de monument este unic până în prezent în lumea geto-dacilor, reprezentând un loc special în care aveau loc diverse ritualuri şi depuneri de ofrande dedicate zeilor şi celor trecuţi în nefiinţă.

Incinta sacră dacică de la Pietroasa Mică (vedere dinspre nord)


În interiorul incintei s-au descoperit moviliţe în care se aflau depuse numeroase artefacte specifice epocii geto-dacice cum ar fi: vase ceramice, podoabe, accesorii, unelte şi ustensile gospodăreşti, arme, piese de harnaşament.


Fibule dacice de la Gruiu Dării (sec. I î.Hr.)


Perioada mileniului I d.Hr., cea care face trecerea de la antichitate la evul mediu, este martora unor evenimente importante precum: procesul de romanizare al geto – dacilor finalizat prin constituirea poporului şi limbii române, marile migraţii ale popoarelor şi constituirea formaţiunilor prestatale româneşti, cele care vor sta la baza viitoarelor state medievale. Toate aceste procese istorice îşi găsesc reflectarea în numeroasele descoperiri arheologice, sistematice sau întâmplătoare, de pe teritoriul judeţului, descoperiri aflate în patrimoniul Muzeului Judeţean Buzău. Astfel, pentru perioada secolelor II – III d. Hr., obiectele provenite din localităţile Gura Nişcovului, Izvoru – Dulce, Luciu, Buzău, Largu, Balta Albă, Pietrosu – Costeşti, atestă existenţa unei populaţii de origine dacică, carpii, puternic influenţată de civilizaţia romană.

Procesul de romanizare în rândul populaţiei autohtone continuă şi pe parcursul secolelor următoare, acesta putând fi urmărit prin cercetarea unor aşezări şi necropole precum cele de la Gherăseni, Vadu – Soreşti, Izvoru – Dulce, Merei şi Pietroasele, toate datate în perioada secolelor IV – V d.Hr.

Fibula din argint descoperită la Pietroasele (începutul sec. V d.Hr.)



Mărgele descoperite la Pietroasele (sec. IV d.Hr.)



Pahar din sticlă descoperit la Gherăseni (sec. IV d.Hr.)


Alături de dovezile arheologice ale acestei perioade, un moment important pentru cunoaşterea trecutului zonei pe parcursul sec. IV d.Hr. îl constituie episodul martirizării lui Sava Gotul, în anul 372, înecat în timpul persecuţiilor dezlănţuite de Athanaric împotriva creştinilor daco-romani şi goţi din zona Subcarpaţilor de Curbură. Acest moment, relatat în Actul martiric al Sfântului Sava, redactat în anii 375/376, este foarte important pentru istoria locală pentru că menţionează înecarea martirului în râul Mousaios (Buzău), precum şi existenţa unui centru urban (polis) în această zonă, fiind, până în prezent, prima menţiune documentară a Buzăului şi a zonei învecinate.
Pentru a doua jumătate a mileniului I d.Hr., pe teritoriul judeţului Buzău numeroasele descoperiri arheologice aparţinând culturilor Ipoteşti – Cândeşti (sec. VI – VII d.Hr.) şi Dridu (sec. VIII – XI d.Hr.) atestă prezenţa unei populaţii sedentare care practica agricultura, creşterea animalelor, meşteşugurile în cadrul obştilor săteşti, în plin proces de trecere de la antichitate la evul mediu. Aşezări şi necropole precum cele de la Cândeşti, Lipia, Nişcov, Pruneni, Pietroasa Mică, Sărata Monteoru, toate încadrate cronologic pe parcursul secolelor VI – VII d.Hr., au scos la iveală urme materiale ale unei populaţii romanizate, alături de care, vremelnic, se manifestă şi diverse grupuri de migratori (avari, slavi). Evoluţia ulterioară, între secolele VIII – XI d.Hr., când procesul de etnogeneză este încheiat, este cunoscută pe plan material prin descoperirile de la Clondiru de Sus, Pietroasele, Dealul Viei, Gherăseni, Homeşti, Izvorul Dulce, Moisica, Poşta Câlnău, Săhăteni, Sărata Monteoru, Ulmeni etc.

Cea mai remarcabilă descoperire arheologică de pe teritoriul judeţului nostru o reprezintă fără îndoială celebrul tezaur ”Cloşca cu puii de aur”, descoperit la Pietroasele, jud. Buzău, în anul 1837. Muzeul Judeţean deţine singura copie existentă, realizată în 1872 de bijutierul casei regale de Habsburg, Paul Telge.

Patera



Coşuleţ octogonal



Fibula mare



Tava



Colan


Prima menţiune documentară ca târg medieval a Buzăului apare într-un privilegiu comercial dat de domnul Dan al II-lea în ianuarie 1431, prin care negustorii din principalele centre ale Ţării Româneşti puteau vinde şi cumpăra mărfuri din oraşul transilvănean Braşov. Documentul atesta Buzăul ca punct vamal şi de tranzit comercial, fapt confirmat un veac mai târziu şi de registrele braşovene, când acesta se afla printre primele locuri în ceea ce priveşte valoarea schimburilor comerciale şi a negustorilor implicaţi. Creşterea economică a zonei, precum şi tradiţiile unei vieţi monahale intense încă din primele secole creştine, pentru care stau mărturie amenajările rupestre din zona Aluniş – Nucu – Bozioru, au contribuit probabil la ridicarea Buzăului la rangul de scaun episcopal în anul 1500, în timpul lui Radu cel Mare.

Cercetările arheologice şi mărturiile documentare au pus în lumină trecutul unor lăcaşe de cult, biserici şi mănăstiri. Alături de mărturiile culturii materiale, perioada evului mediu este reflectată şi de numeroase acte oficiale emise de cancelariile domneşti sau private, scrise pe pergament sau hârtie, aflate astăzi în colecţia muzeului. Printre acestea se numără cele şapte acte emise în timpul lui Alexandru Mircea (1574), Mihnea Turcitul (1581), Alexandru Iliaş (1617), Alexandru Coconul (1627), Matei Basarab (1633), Radu Leon (1668), Şerban Cantacuzino (1682), referitoare la proprietăţi din judeţul Buzău.


Aspect din expoziţia dedicată Istoriei Buzăului


Epoca modernă este ilustrată prin documente originale, costume de epocă (originale sau butaforie), unelte, arme albe şi de foc, brevete, medalii şi plachete, monede şi bancnote, fotografii de epocă etc., privind revoluţiile de la 1821 şi 1848, Unirea din 1859 şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, Războiul de Independenţă şi Războiul de Reîntregire Naţională. Momentul Unirii din 1859 este reprezentat de o serie de documente şi prin câteva obiecte cu valoare memorială care au aparţinut domnitorului Al. Ioan Cuza – un potir din cristal, un platou din faianţă şi o lupă, cât şi o casetă cu intarsii de fildeş care a fost folosită de Mihail Kogălniceanu.


Panoplie cu arme medievale



Aspect expoziţie - arme şi uniformă din timpul Războiului de Independenţă


Participarea buzoienilor şi râmnicenilor la Războiul de Reîntregire Naţională (1916-1918) şi la cel de-al II-lea Război Mondial este atestată printr-o serie de fotografii, arme albe şi de foc, medalii şi decoraţii, brevete, uniforme, obiecte folosite de soldaţi pe front.

Viaţa politică locală este relevată prin documente privind înfiinţarea şi activitatea unor partide politice, fotografii ale unor politicieni, liste de alegători etc., între acestea un loc aparte ocupând cele privind activitatea politică a lui Alexandru Marghiloman, fost ministru şi prim ministru (martie-octombrie 1918), a lui Emil Teodoru, fost primar, prefect, deputat şi senator de Buzău, Dr. Constantin Angelescu (1869 – 1948), medic, personalitate a vieţii culturale şi politice, membru al PNL, senator şi deputat de Buzău, ministru la Ministerul Lucrărilor Publice, Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii, primul ambasador al României în SUA (oct.1917-mart.1918).

Colecţia de artă contemporană, una dintre cele mai valoroase din ţară, reuneşte numeroase lucrări de artă plastică şi artă decorativă aparţinând unor artişti consacraţi ai sec. XX cum ar fi Gogu Iliescu (1866-1951), Ştefan Popescu (1872-1948), Gore Mircescu (1885-1950), Grigore Negoşanu (1885-1953), Constantin Petrescu Dragoe (1887-1937), Petre Iorgulescu-Yor (1890-1939), Margareta Sterian (1897-1992), Adina Paula Moscu (1908-1979), Nicolae Ionescu (1910-1999), Stoica Necula (1898- ?), Staicu Gheorghe-Coloneşti (1939-1977), Liusic Vrapciu (1952-1993), Paul Vasilescu (1936 - ) etc.


Ioana Kassargian - Floarea Soarelui



Margareta Sterian - Portret de copil (1924)



Adina Paula Moscu - În piaţă


Muzeul Judeţean Buzău deţine şi 4 colecţii externe: Colecţia de etnografie şi artă populară „Vergu Mănăilă”, Colecţia de chihlimbar din satul Colţi, Casa Memorială „Vasile Voiculescu”, Pârscov şi Tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura.

Colecţia de etnografie si artă populară „Vergu Mănăilă” este adăpostită de cea mai veche casă din oraş care datează de la sfârşitul secolului al XVIII-lea. Sunt expuse piese de port, costume populare şi ţesături de interior (covoare, ştergare, batiste, feţe de pernă) specifice zonei Buzăului. De asemenea, colecţia mai cuprinde obiecte de uz casnic şi gospodăresc, specific diferitelor ocupaţii tradiţionale.


Aspecte din expoziţie - Colecţia de etnografie



Aspect din expoziţie - Colecţia de etnografie şi artă populară


Colecţia de chihlimbar din satul Colţi este unică în ţară prin varietatea şi dimensiunile exponatelor de chihlimbar. Sunt expuse documente, fotografii, unelte, pepite de chihlimbar , bijuterii, care ilustrează activitatea de exploatare şi prelucrare a ambrei, dar şi obiecte de etnografie şi artă populară ce reconstituie modul de viaţă şi ocupaţiile tradiţionale ale căutătorilor şi prelucrătorilor de ambră.


Muzeul din Colţi



Podoabă din chihlimbar



Podoabe din chihlimbar


Casa Memorială „Vasile Voiculescu” din Pârscov, este dedicată poetului, dramaturgului, publicistului şi editorului Vasile Voiculescu, personalitate remarcabilă a literaturii româneşti. Sunt expuse documente personale, fotografii de familie, obiecte de colecţie, mobilier şi obiecte personale (periuţa de dinţi şi ilicul folosite în timpul detenţiei, ochelari, schiuri) volume de poezii şi proză.


Casa memorială Vasile Voiculescu



Casa memorială Vasile Voiculescu (aspect din expoziţie)


Tabăra de sculptură în aer liber de la Măgura reprezintă expresia unui proiect artistic şi cultural inedit, desfăşurat între anii 1970-1985. Sunt expuse 256 de lucrări în piatră, realizate de 163 de sculptori.


Tabăra de sculptură Măgura



Tabăra de sculptură Măgura


INFORMATII TURISTICE BUZAU
HORECA IN JUDETUL BUZAU
PROGRAM OPERATIONAL
ALTE INFORMATII
Free Web Site Counters
Regio.Initiativa Locala.Dezvoltare Regionala www.inforegio.ro
Investim in viitorul tau! Proiect selectat in cadrul Programului Operational Regional si cofinantat de Uniunea Europeana prin Fondul European pentru Dezvoltare Regionala.
Continutul acestui material nu reperezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene si a Guvernului Romaniei.